Turcia

FIV în TURCIA

feb. 19, 2024

În decembrie, ne-am făcut bagajul pe repede înainte, mai exact în două zile să plecăm în a face FIV în Turcia. Dacă, în primul articol, am povestit despre spital, condițiile de acolo, cum era structurat, care era rolul fiecărui cadru medical, azi o să scriem despre prețuri. Sunt convinsă că sunt mulți ca noi, care au nevoie de aceste informații. Probabil, dacă ne documentam din timp mai profund ori aveam prieteni să ne povestească experiența lor, n-am mai fi băjbăit atât de mult, deciziile legate de partea financiară probabil fiind altele.

Plecând pe repede, pentru a face FIV în Turcia ne-a fost recomandat hotelul ce aparține de Spitalul Anadolu. Hotelul costa 60 de euro pe noapte cu mic dejun inclus. Nouă ni s-a părut mare această sumă pentru că urma să stăm cel puțin trei săptămâni. Doar la un calcul ochiometric zburau euroii de ne-am speriat. Am zis să încercăm să stăm acolo 2-3 zile până ne găseam ceva mai ieftin. La prețul ăsta găsești hotel în centrul Istanbulului. În fine… am optat să stăm câteva zile, doar că turcii ne-au refuzat, condiția fiind ca rezervarea să se realizeze pe toată durata tratamentului.

La acest hotel, ni s-a transmis că se „intră” cu intervenții și că sunt selectivi. Noi venisem printr-o cunoștință, turc la origini, care a discutat cu spitalul și ce i-au zis ce l-au amețit, că a găsit un loc pentru noi… în fine. Cum am spus mai sus când propunerea a fost de 2-3 zile, ne-au refuzat. Ștefan a găsit cu o seară înaintea plecării, un hotel care costă 30 de euro pe noapte, dar până am discutat, ne-am gândit, nu ne-am așteptat să se și rezerve tot. Ne-am trimis cunoștința la fața locului, pentru a rezerva o cameră și tot ce a putut obține, a fost pentru 3 zile, un apartament în hotel, la 50 de euro, ca-n următoarele zile să ne mutăm la o cameră dublă.

Hotelul pentru care am optat se numește Petra Hotel, un avantaj fiind că am prins loc de parcare. Următoarele săptămâni, nici că am mișcat mașina de acolo, circulând cu taxiul, autobuzul ori metroul.

Hotel Petra

La fața locului, ne-am dat seama că am făcut cea mai bună alegere. Taxiul de la hotel la spital a costat între 15 lei și 25 lei, în funcție de firmă și abuteiajele ce aveau loc la ora de vârf. Deși, distanța era de 9km, de câteva ori ni s-a întâmplat ca șoferii de la taxi să ne ceară să anulăm comanda. Aparent pentru Istanbul cursa era prea scurtă. Cu Boltul însă nu ni s-a întâmplat acest lucru, doar că nu prea găseam mașină. De unde eram cazați, aveam opțiunea să luăm și autobuzul, însă programările erau dimineața și nu ne-am permis luxul de a întârzia.

Hotelul Petra

Acum vorbind tot de cazare, dacă alegeam varianta hotelului din spital, plateam și mai mult. Hotelul și spitalul se află la marginea Istanbulului, pe autostrada, care duce la Gebze. În primul rând nu ai magazine lângă, deci tot trebuia să te deplasezi în oraș, iar dacă voiai să iei metroul, mi se părea o zonă care nu-i prea sigură. Pe timp de zi, am parcurs-o și am avut impresia că suntem la cap de lume. Eram noi, maslinii și un turc care suferea din dragoste. Ușile larg deschise la mașină, muzica urla iar eu aveam toate scenariile de răpire în cap…

Distanța de la spital până în Tulza, pe faleză, personal mi s-a părut mai mare.

Sa ne întoarcem la spital. În primul rând ca să poți face FIV în Turcia trebuie musai să fii căsătorit. Am încercat toate variantele și până la urmă ne-am căsătorit pe repede înainte intr-o joi. Schimbarea de acte a durat peste o lună. În momentul în care ajungi, „ intri într-un program”, de care noi n-am avut habar. Înmanezi pașaportul, așa că n-ai cum trece vama, dacă datoriile către această instituție nu le achiziți. După consult, am mers să schimbăm bani în oraș și am achitat 27.000 de lire, asta însemnau, în decembrie aproximativ 820 de euro.

Doar așa puteai începe tratamentul. În cazul în care renunțai sau apăreau situații neprevăzute, banii achitați nu ți se returnau. Ce intra în acești bani ( în cazul nostru): 4 controale cu medic și eco la fiecare întâlnire, planul tratament și o consiliere a medicului cu noi ca și cuplu privind pașii ce trebuie urmați. Datorită vârstei mele, calitatea ovocitelor este slabă atunci au propus 2 recoltări și criogenare între proceduri. Criogenarea între cele două recoltări costă 13.875 lire, 421 în euro. Pe aceasta nu am luat-o în calcul, ne-a surprins la fața locului, dar ne puteam permite să o platim. Apoi urma taxa de colectare a ovocitelor, în valoare de 37.384 de lire, aproximativ 1.135 euro.

Toate bune și frumoase, urmând „șocul”. Fiindcă au propus 2 proceduri de colectare am fi fost nevoiți să mai plătim încă 37.384 lire, însumând a 2 a colectare, încă 1.135 euro. Pe lângă acestea, mai era și un test 24 PGS de cromozomi în valoare de 360 de dolari. Acest preț ni s-a prezentat în dolari. De fapt ei nu suportă americanii, dar se șterg la gură cu verzisori.

Ce am observat noi este că dacă plătești în valută, riști să te coste mai mult decât în lire. E valabil pentru orice plată ți se propune în această variantă. Ei bine…dacă tratamentul clasic esua aveau alternativa. O terapie nouă, denumită Eksozom, prin care inserau în ovare un ser de „întinerire”. Acesta era 45.000 de lire, adică 1366 euro, pentru că „ am bătut palma” la acest preț.

Dar stai! Asta nu e tot!

Aplică acum, pentru un FIV în Turcia și mai beneficiezi de încă câteva cheltuieli. Evident omise la început:

– Spermograma lui Ștefan – 2.250 lire

– Analize de sânge HIV Ștefan – 2.390 lire

– Analize de sânge Anti-HCV, HbsAg, Prolactina, Hemograma, HIV, TSH – 11.065 lire

Chiar ne-am mirat că nu ni s-au făcut analize și după ce am început tratamentul a întrebat Ștefan, dacă-s incluse în program. Singurele cerințe ale turcilor erau la HIV. În rest, Dumnezeu pe pustii… Ne-au dat o listă și ne-au zis că o putem face la spital sau în orice altă locație, fără să fie luate în calcul analizele din România, care erau făcute în urmă cu trei luni. Ni s-a părut ciudat că suntem în spital, cu toate astea aveam posibilitatea să le facem oriunde altundeva. Evident că dacă tot eram acolo, am zis că nu are sens să începem să căutăm acum alt spital. Cât să fie diferența de preț? Totalul ne-a șocat.

478 euro niște analize banale de sânge. În România analizele mele ar fi costat 350 lei rotunjit, că se poate și mai puțin iar pentru Ștefan tot 350 lei. Fără nici o analiză de hormoni, dar am zis că știu ei mai bine sunt pe mâini bune.

Dar, asta nu e tot!!!!! Tratamentul pentru FIV în Turcia a constat în Azitro, Duphaston, Pergoveris, Gonal și a costat 30.000 de lire, cu tot cu seringi și pastile de răcire, asta ar însemna în euro 915 euro.

Am povestit în celălalt articol, cât de greu am găsit seringi, pentru că asistenta a uitat să le treacă pe rețetă.

Atentie!!! Asistenta, nu medicul ne-a scris rețeta!

Să recapitulăm, dacă totul ar fi mers conform planului stabilit de medic :

-2* 915 euro tratamentul

În momentul în care trimiti un reprezentant în spital, la fața locului, suma ce ți-o prezintă, standard, este de 4.500 euro, fără să îți zică și de alte cheltuieli sau situații care pot să apară. Deci, ne încadram în bugetul pe care noi il alocasem. Ei de la început au știut vârsta mea, așa că era imposibil să obțina din start ovocite cantitative și calitative.

În fine… Greșeala este în totalitate a noastră. Noi nu ne-am interesat de toate aceste detalii. În vară am sunat la alte spitale din Turcia și ne-au impus analizele, prezentându-ne și prețul lor. Chiar am râs atunci. Tratamentul nu l-am luat în calcul, gândindu-mă că intră în preț. Altă greșeală majoră. Sunt convinsă că sunt foarte mulți în situația noastră, de aceea ne-am decis să scriem acest articol. De departe gândul nostru de-a a face o fala din asta însă scriu aceasta propoziție în avans, pentru că se mai găsesc comentatori sau barfitori, care să nu înțeleagă scopul articolului.

Anadolu Fiv in turcia
Anadolu, Hol principal parter

Sunt destui de mulți și misună prin mesaje. Acestea au fost prețurile pentru FIV în Turcia. Condițiile din spitalul Anadolu sunt excelente, frica de halatul alb mi s-a estompat. Foarte mult a înclinat balanța la modul cum ți se vorbește și atitudinea lor față de pacient.

Fiv-ul nu a mai avut loc, pentru că foliculii nu s-au dezvoltat. În schimb, vitaminele, mineralele și hormonii mi-au hrănit un fibrom, care a ajuns la peste 6 cm. În doar două săptămâni a crescut 2cm. A crescut el, am crescut și eu în greutate în ultimii ani cu peste 20kg. Riscul de avort este foarte mare, în astfel de cazuri. Nu știu pentru ce România nu l-a luat în calcul și medicii au zis că nu-i deranjează decât că va fi o hemoragie mai mare la cezariană. Prețul unei operații de fibrom la Anadolu este de aproximativ 6000 de euro, sau cel puțin atât ne-au ofertat nouă, așa că am renunțat. Nu aveam acești bani și după trei săptămâni de spital, țara străină, tratamente, întrebări, alte cheltuieli, am hotărât să plecăm acasă. Eram obosită fizic și psihic.

De ce n-am optat pentru România? De ce FIV în Turcia?

În primul rând pentru bani. Toți cei cu care am discutat , când au pus costurile pe hârtie săreau de 10.000 euro. Unii au plătit acest preț acum 10 ani. De unde am avut bani? De la părinți! Un informatician de școală, prea corect pentru vremurile astea, o pasionată de scris care nu câștiga prea mult, n-ar fi făcut față cheltuielilor. Ajung la vorbele mamei. O generație câștigă alta cheltuie. Noi facem parte din a doua și am trecut cu greu, în ani, de vinovăția de a ma naste intr-o familie muncitoare și instarită. Când ne-am întors și am publicat primul articol ne tot sunau curioșii să ne întrebe ce am făcut. Apoi s-a asternut liniștea, n-am mai fost subiect interesant.

Ca să țin tot curioșii la curent, operația de fibrom o să o fac în România. Mi-e foarte frică, am trecut prin fel de fel de stări de anxietate, plans, furii…și multa oboseala psihica. Acum nu-mi doresc decât să fiu sănătoasă. Dacă Universul ar privi către mine, să miste puțin planeta aia din Gemeni, goală de copii, în alta casă aș sta mai liniștită. Încă nu accept, nu a venit nici vremea să ma gândesc că proiectele profesionale sunt copiii mei. Iar cei ce au copii să fie sănătoși și voioși. Să nu povestească cum li s-a murdărit barbița de supică și nici aspectul diareic de marți celor ce nu au. E ca și când le-am povesti noi despre căței și pisici. Același interes il dezvoltăm și noi. E o reciprocitate aici.

Dacă luam în calcul să înfiem? Da! Nu 1 ci 2-3 dacă ne dă statul. Amandoi am fost crescuți și susținuți de „ tata de-al doilea” și în continuare suntem de al lui Ștefan. Cumva vrem sa dăm și noi ce am primit și visăm momentul când două mănute o să-i smotocească mustața domnului Mitica. Despre partea cu bunicile ar fi articole întregi de scris pentru că imaginația mea este mare, dar am să le aloc un alt timp.

Ah, să nu uităm și de bunica de suflet, madam Matusa Rodica, psihologul meu de serviciu și tatăl meu spiritual, preacomentatul Muamer.

X+X= XX X+Y= XY

Loading

Articolul anterior

Articuolul următor

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *