În acest weekend am fost invitați la Râșnov să participăm la Școala de Vară, de către Federația Națională a Părinților EDUPART. Am mers prin prisma lui Ștefan, el fiind cel care colaborează cu această instituție pe partea de IT. Ca să fiu mai concisă, el a creat site-ul și îl administrează în continuare.
Facem ce facem și toate colaborările noastre nu se concretizează în Constanța, ci tot în țară. Altfel spus, suntem pe drumuri nu doar ca să admirăm, să cunoaștem locuri noi și să creăm povești pentru pagina noastră, ci și pe partea de business, atât cât ne permite timpul. Sincer, n-aș fi vrut să merg, deoarece nu eram implicată direct, însă m-am lăsat ușor convinsă, gândindu-mă că pot socializa și cunoaște oameni noi din țară, pot afla despre evenimentele ce se desfășoară și noutăți în domeniul AI-ului, care, vrem nu vrem, este viitorul. Acasă, între o piață, sârmă și clienții de la firmă, n-am energie să-l mai întreb pe Ștefan cu câți agenți AI lucrează. Astfel că am asistat la ședința ce a durat ceva ore, aflând noutăți interesante din multe domenii.
Federația Părinților a organizat în martie, dacă nu mă înșel, un eveniment antidrog la care au participat nici mai mult, nici mai puțin de 1600 de elevi și părinți. Au avut invitați importanți, a căror voce recunoscută și puternică a fost auzită pe scena din Brașov. Una dintre aceste voci a fost cea a părintelui Constantin Necula. Ne-am fi dorit tare mult să participăm, dar abia ce ne întorsesem de la un alt eveniment de un real succes, „Mame pentru Mame”, organizat de Alina Ursu, tot în Brașov.
În culisele întâlnirilor noastre, cei din Federație ne-au pus o întrebare care ne-a pus pe gânduri:
– Oare am putea organiza un astfel de eveniment de asemenea amploare și la Constanța?
Răspunsul nostru? A fost un zâmbet resemnat. Privind realist situația de acasă, nu am avut curajul să le garantăm nici o asemenea mobilizare din partea publicului constănțean și nici existența unor spații atât de mari și accesibile pentru un astfel de eveniment.
Sperăm din tot sufletul să fim noi prea pesimiști. Așa că lansăm o provocare: dacă am greșit și Constanța poate mai mult, vă rugăm să ne contraziceți în comentarii! Ne-am bucura enorm să aflăm că ne-am înșelat și că orașul nostru este pregătit pentru proiecte de o asemenea anvergură.
Dincolo de evenimentele din trecut, pentru mine, marea revelație a acestei Școli de Vară a fost prezentarea unui proiect extraordinar, susținut de domnul dr. Marian Crăciun, Directorul Departamentului de Consiliere și Orientare pentru Carieră din cadrul Universității din București.
Explicat pe înțelesul tuturor, acest proiect propune o abordare complet diferită: aduce împreună copiii și părinții în aceeași ședință de consiliere.
Imaginează-ți scenariul clasic: ai un copil în clasa a VIII-a și habar nu ai spre ce liceu sau profil să îl îndrumi. Proiectul domnului profesor vine cu o soluție concretă. Elevul parcurge un test specializat, iar consilierea se face strict pe baza răspunsurilor și abilităților lui reale. Cred că este vital ca părintele să țină cont de înclinațiile copilului, nu de propriile ambiții, frustrări sau dorințe neîmplinite din trecut.
Proiectul domnului Marian Crăciun nu se rezumă doar la a consilia elevii de clasa a VIII-a, ci se adresează și celor de clasa a XII-a sau studenților care își finalizează cursurile și nu știu încotro să o apuce. În timpul acestei prezentări, mi-am amintit brusc de fosta mea profesoară de limba română din școala generală. Acum 30 de ani, ea nu îmi garanta intrarea la Liceul Teoretic „Traian” din Constanța. Cu toate acestea, am intrat, iar dragostea mea profundă pentru limba română mi-a fost insuflată mai târziu tocmai de profesoara pe care am avut-o în cadrul Liceului „Traian”.
Concluzia este că aceste teste reflectă clar înclinația sau potențialul elevului. Deschiderea părintelui trebuie să fie cât mai mare către acest act psihologic, deoarece un meditator poate fi adesea subiectiv în relația cu familia. Ba mai mult, cred că și părintele ar trebui să treacă, la rândul lui, prin aceste teste pentru a se înțelege mai bine pe sine în raport cu viitorul copilului.
După ore bune de ședințe intense, dezbateri despre viitorul educației și valuri de amintiri care m-au întors în timp, mintea mea avea pur și simplu nevoie de o pauză de la lucrurile serioase.
Salvarea a venit odată cu lăsarea serii, când ne-am adunat cu toții pe terasa restaurantului de la Conca Verde. A fost momentul perfect să ne continuăm discuțiile într-o notă mai relaxată, să ne cunoaștem mai bine, să savurăm cina și să ne lăsăm purtați de muzica veche.
De dansat… recunosc că n-am dansat. În schimb, ne-am delectat privind o mână de turiști trecuți bine de prima tinerețe. Dansau, fix așa cum o făceau părinții noștri pe vremuri. Ritmurile de Al Bano & Romina Power și acordurile anilor ’80 ne-au trimis direct în timp, în vremurile în care piesele acestea se auzeau doar vara, la Radio Vacanța.
Nouă ne-a plăcut foarte mult la Conca Verde. În primul rând, ai parcare asigurată și restaurant chiar în curte, iar faptul că se pot organiza și conferințe aici este extrem de îmbucurător. După ședință, noi am vrut să facem un foc de tabără, însă vremea nu ne-a ajutat deloc. La munte a plouat și cerul a fost complet înnorat. Din acest motiv, telescoapele pe care le-am cărat tocmai din Constanța, cu scopul de a admira planetele sau constelațiile, le-am folosit doar pentru a ne satisface o curiozitate locală: să vedem de unde vin luminițele de pe munte.
Cabana Postăvaru și telescaunul, au fost singurele puncte pe care am reușit să le admirăm prin ocular. Cu toate acestea, Ștefan și-a consumat toată știința și energia explicându-le celor care au avut răbdare să îl asculte detalii fascinante despre galaxii, chiar și fără să le poată vedea pe cer.
Dacă tot deținem pagina pedrumuri.ro și mulți dintre voi ne-au scris că iau în calcul punctele pe care le prezentăm, iată că facem același lucru și cu Complexul Turistic Conca Verde, așa cum am procedat și cu cazarea de la Sighișoara, anul trecut. Până una-alta, acesta nu este un parteneriat plătit. Așa că mă voi rezuma la a vă prezenta fotografii și prețuri reale, iar voi decideți dacă locația se încadrează în bugetul și în modul vostru de a călători.
În primul rând, camera este mare și spațioasă, fără să te împiedici în bagaje sau să te hârșâi de pereți, și costă 250 de lei pe noapte. Nu există mucegai, baia este simplă, dotată cu duș, prosoapele sunt albe, curate și noi. Dar hârtia igienică are doar două straturi, ca să îl parafrazez pe vestitul Lenghel de pe canalul “ Îmi place să mănânc”. Noi, ca fumători, apreciem mult faptul că această unitate are toate camerele dotate cu balcon. Acestea sunt poziționate cu fața spre restaurant și spre parcare. Iar dacă vrei un peisaj superb cu muntele, îl poți admira direct de pe hol. Dar ce sens are să stai pe hol, când ai Cheile Râșnoavei atât de aproape, unde te poți deplasa foarte ușor cu mașina?
Cheile Râșnoavei ne-au cucerit definitiv datorită peisajului și mirosului de pădure. Suntem sedentari și, din această cauză, mobilitatea noastră scăzută și-a spus cuvântul. Greutatea dobândită de-a lungul anilor a contribuit și ea la imposibilitatea de a urca pe munte. Însă aici te poți deplasa foarte ușor cu mașina și ai asigurate chiar și foișoare unde poți campa, poți mânca sau poți face un grătar. Sunetul apei curgătoare este o adevărată terapie pentru mine, așa că n-am ezitat să o filmez. Am vrut să împărtășesc aceste imagini cu urmăritorii noștri care nu au posibilitatea să mai călătorească, pentru a nu-i priva de o asemenea frumusețe.
Flori ca anul acesta n-am mai întâlnit de mult, zmeura era deja în formare, iar frunzele de frăguțe mi-au amintit instantaneu de taberele din școala generală, când mâncam pe îndelete. Pentru o clipă, chiar le-am simțit din nou gustul.
Pe lângă facilitățile oferite, Conca Verde are un uriaș atu geografic. Mi s-a părut locația ideală dacă vrei să explorezi Transilvania, dar vrei să scapi de două mari bătăi de cap: traficul de coșmar și prețurile uneori exagerate, specifice zonelor turistice din Brașov. De aici, ai o conexiune rapidă către celebrele biserici fortificate și cetăți monumentale din regiune, precum cele de la Prejmer sau Hărman.
Privind în urmă la acest weekend, realizăm că cele mai frumoase călătorii sunt cele în care și înveți ceva. Am plecat din Constanța ușor sceptică în privința modului în care aveam să-mi petrec aceste zile și iată-mă integrată cu ușurință în acest nou grup de oameni.
Acum, când scriu aceste rânduri, mi-am amintit cu câtă ușurință legau bunicii mei conexiuni și relații atunci când mergeau câte 21 de zile la tratament. Prieteniile se înfiripau repede, iar oamenii ajungeau să păstreze legătura prin telefon și să se viziteze ulterior.
Ne-am întors cu mintea limpede, plină de perspective despre cum putem să ne aducem aportul la viitorul educației. Muntele ne-a oferit aer curat, liniște și multe amintiri în telefon. Educația, la fel ca și călătoriile, se construiește cu deschidere, cu pași mici și, de cele mai multe ori, cu voluntariat.
Noi promitem să rămânem la fel de atenți la poveștile care contează și, bineînțeles… mereu pe drumuri!
Voi ați fost recent în zona Cheilor Râșnoavei?
Și nu uitați: dacă am fost prea pesimiști cu privire la potențialul Constanței de a umple săli la evenimente educative, vă așteptăm cu drag să ne contraziceți în comentarii!
