Stii momentul ala cand esti nelinistit, anxios ? Cand simti ca ceva nu e in regula, ca ai parca o frica si un ghem in stomac ? Ei bine… Asa am simtit si eu in ziua cand am plecat spre Budapesta, apoi Viena. Probabil ideea de a traversa Romania, imi da fiori. Din cauza a ce vezi la stiri.
No.. bagajul in masina si hai la drum. Am plecat dimineata cu gandul ca pana seara sa ajungem macar in Arad. Ne-am gandit sa luam o pauza si sa nu mergem intins 1000 km. Nu de alta, dar conducand prin tara, ma simt obosit.
Ruta este relativ simpla : Constanta – Bucuresti – Pitesti – Sibiu – Arad si dupa ce treci vama de la Nadlac.. drum intins inainte spre Budapesta pe o autostrada impecabila.
- Sfat – Fa plinul in Romania. In Ungaria combustibilul este mai scump gravitand in jurul a 500 – 550 de forinti per litru.
Drumurile noastre dragi nu cred ca are rost sa le mai descriu. Iti faci nervi la noi pe oriunde ai conduce.
Dupa un Bucuresti gol ( in jur de ora 9 ) si o traversare rapida prin centru, am ajuns pe Bucuresti – Pitesti. O autostrada plina, bara la bara, pe o ploaie mocaneasca de vis, ce facea si mai dificila traversarea ei, am ajuns tarziu pe Valea Oltului. Aici surprizele s-au tinut in lant ! Lucrari la drumuri de 50 metri, cu cozi de 5km, injuraturi, nervi si un inedit protest al tiristilor impotriva ANAF.
Am facut o scurta oprire pentru dezmortire in Caciulata. O statiune, cel putin din perspectiva mea, trista, saraca, cu o populatie imbatranita si plina de constructii haotice „de vacanta”. Un giuvaer sters, fata de cum mi-l aminteam din copilarie.
Intre Balint si Topolovatu Mare ( cred ca aici alor nostrii le-a fost lene sa termine autostrada si sper sa nu gresesc zona ) pe un „drum de munte” am intalnit „tarani autentici” cu produse „bio” la vanzare. Atat de bio incat cereau 40 Lei / Kg, indiferent daca voiai struguri, pere sau mere.
- Sfat – Nu cumparati produse „bio” de la marginea drumului. Le veti gasi in primul sat – comuna – oras la un sfert din pret, la fel de bio.
Intr-un final, ne-am vazut si in Arad. Ora 7:30 seara. Un drum de aproape 12 ore cu 5 pauze a cate 10 minute si o oprire mai lunga de 20 minute.
- Sfat – Schimba din Lei in Forint sau din Euro in Forint in Arad, pentru o mai buna conversie leu – euro – forint. In Ungaria rar vei gasi un schimb valutar fara comision. Iar daca cumperi orice in euro, cursul este mult mai mic. De exemplu : 1 euro = 350 forinti, la magazin 1 euro = 300 forinti.
O noapte la un hotel a fost 210 lei, pentru 2 persoane cu mic dejun inclus, la 3 stele. O experienta deloc placuta ( vezi pe filmare comentariile noastre ), fara apa calda, intr-o camera mica si un pat cu o saltea nu prea odihnitoare.
In jur de 12 ne-am continuat drumul. Ajunsi la vama, ne-am gandit sa mergem prin vama veche, sa nu fie aglomerat. Aici eram ca in vestul salbatic. Indicatoare lipsa, informatii lipsa. Nu stiai daca treci din Romania in alta tara sau se continua drumul in alta localitate. Fiind in septembrie, in plina pandemie, cazurile din Romania in crestere, nu stiam ce ne asteapta dincolo. Am trecut fara sa fim intrebati nimic, fara sa ni se ceara certificatele de vaccinare, fluierand, cum imi place mie sa zic.
Odata trecuti de vama am ajuns pe autostrada in Ungaria. O autostrada as zice „ireala”,impecabila cu indicatoare clare.
- Sfat – Ai mai multe variante de a cumpara vigneta. Ori de la vama ori online. Noi am cumparat online ( din comoditate ). Atunci cand cauti online, cauta pe mai multe site-uri. Pe primul site pe care am gasit vigneta, pretul ei era de 42 lei, iar comisionul de inca 40 lei.
Restul de drum a fost lin. Cum suntem niste norocosi, am prins cateva ambuteiaje de 10-15 minute. Interesant este faptul ca, stand la coada nu auzi claxoane, nu vezi flash-uri sau injuraturi. Oamenii se aseaza la coada apoi pe rand, 1 de pe prima banda, 1 de pe a 2 banda, stilul fermoar isi vad linistiti de drum.
Am ajuns in jur de ora 3 in Budapesta…sau ma rog… la intrare, pe „centura” Budapestei. O intrare demna de un oras civilizat, dezvoltat, cu 4-5 benzi pe sens si bretele adiacente spre toate cartierele ei. Un drum spre „civilizatie” !