Dobrogea continuă să surprindă prin locurile sale mai puțin cunoscute, în care natura și istoria se întâlnesc. La doar câteva zeci de kilometri de Constanța, în spectaculosul peisaj al Cheilor Dobrogei, se află o peșteră de dimensiuni modeste, dar cu o valoare arheologică deosebită. Cunoscută de mulți vizitatori sub numele de Peștera Pelerinului, aceasta păstrează urme ale prezenței umane din perioade istorice despărțite de mii de ani.
Am ajuns și noi aici, în cadrul unei noi incursiuni PeDrumuri, pentru a descoperi povestea acestui loc și pentru a afla ce se ascunde dincolo de intrarea săpată în stâncă.




Unde se află Peștera Pelerinului?
Peștera este situată în apropierea satului Cheia, comuna Grădina, județul Constanța, la baza unui masiv calcaros din Cheile Dobrogei.
Potrivit Repertoriului Arheologic Național, aceasta se găsește la aproximativ 500 de metri sud de ieșirea din localitate, în apropierea unui izvor și a zonei de confluență a pârâului Casimcea cu Valea Seacă.
Intrarea este vizibilă din apropierea șoselei care traversează cheile, iar accesul este relativ facil.
Peștera are o deschidere de aproximativ cinci metri lățime și patru metri înălțime. Interiorul este format dintr-o singură sală naturală, cu o lungime de circa 15 metri și o lățime de aproximativ șase metri.
Nu este o peșteră impresionantă prin dimensiuni, dar istoria sa o transformă într-un obiectiv deosebit de interesant.
Peștera La Izvor, Pisica Neagră sau Peștera Pelerinului?
În documentele oficiale, obiectivul este cunoscut sub denumirea de Peștera La Izvor, iar în evidențele arheologice apare și numele alternativ Pisica Neagră.
Denumirea de Peștera Pelerinului este mult mai recentă și a început să fie utilizată în contextul amplasării în interior a unor icoane și simboluri religioase.
Din punct de vedere arheologic, situl este înregistrat în Repertoriul Arheologic Național cu codul 63018.01 și figurează în Lista Monumentelor Istorice.
Dincolo de aceste denumiri, importanța sa este legată în primul rând de mărturiile arheologice descoperite aici.
O peșteră locuită încă din preistorie
Primele cercetări arheologice au avut loc în anii 1956–1957, sub coordonarea arheologului Constantin S. Nicolăescu-Plopșor, specialist în studiul Paleoliticului.
Investigațiile au continuat în deceniile următoare, iar cercetările desfășurate în special în anii 2009, 2010 și 2012 au oferit noi informații despre utilizarea peșterii și a spațiului din fața acesteia.
Arheologii au identificat dovezi de locuire din Paleolitic, dar și vestigii aparținând culturii Hamangia, una dintre cele mai importante culturi preistorice din Dobrogea.
Au fost descoperite vetre de foc, fragmente ceramice și urme ale unor activități umane din mai multe epoci.
Cercetările au evidențiat inclusiv materiale din perioadele getică și elenistică, urmate de dovezi ale utilizării spațiului în epocile romană, romano-bizantină și medievală timpurie.
Printre descoperiri se numără fragmente de amfore, ceramică de diferite tipuri și oase de animale.
Această succesiune de niveluri arheologice demonstrează că peștera și împrejurimile sale au fost utilizate în repetate rânduri, de comunități diferite.
Un restaurant într-o peșteră preistorică
Un episod mai puțin cunoscut din istoria recentă a locului datează din perioada comunistă.
Pentru o vreme, în interiorul peșterii a funcționat un restaurant. Amenajarea acestuia a dus la îndepărtarea sedimentelor care păstrau materiale arheologice, afectând astfel o parte importantă a patrimoniului sitului.
Această intervenție este menționată inclusiv în documentația oficială a Repertoriului Arheologic Național.
Din fericire, cercetările realizate ulterior în zona intrării și în exterior au permis identificarea unor noi secvențe arheologice și recuperarea unor informații importante despre istoria locului.
Cheile Dobrogei – un peisaj modelat de milioane de ani
Peștera Pelerinului face parte dintr-un peisaj natural remarcabil, caracterizat prin stânci calcaroase, grote și formațiuni carstice.
Calcarele din Cheile Dobrogei păstrează urmele unor vechi recife marine din Jurasic, formate într-o perioadă în care această regiune avea o înfățișare complet diferită.
De-a lungul timpului, acțiunea apei și procesele de eroziune și dizolvare a calcarului au contribuit la formarea reliefului pe care îl admirăm astăzi.
Pereții stâncoși, vegetația specifică și numeroasele cavități naturale transformă Cheile Dobrogei într-un loc de interes atât pentru pasionații de natură și fotografie, cât și pentru cei interesați de istorie și arheologie.
Un loc care merită descoperit și protejat
Peștera Pelerinului nu este un obiectiv turistic amenajat spectaculos și nici nu impresionează prin galerii subterane întinse. Valoarea sa se află în istoria pe care o păstrează și în mărturiile lăsate de comunitățile care au folosit acest adăpost natural de-a lungul mileniilor.
Fiind vorba despre un sit arheologic protejat, vizitarea trebuie făcută cu respect față de patrimoniu, fără deteriorarea pereților, fără intervenții asupra solului și fără abandonarea deșeurilor.
Pentru cei care ajung în Cheile Dobrogei, Peștera La Izvor poate reprezenta o oprire interesantă într-un traseu dedicat descoperirii frumuseților și istoriei regiunii.
Iar dacă vreți să vedeți cum arată acest loc, vă invităm să urmăriți și materialul video realizat de PeDrumuri, pe canalul nostru de YouTube.
Descoperim împreună locuri, oameni și povești din Dobrogea și nu numai!
![]()
